17 oct. 2008

LAND ROVER G4 Hardtail

Nu, nu mi-am luat noul model de Land Rover, ci doar am o bicicleta ce poarta marca mentionata in teste iar prima mea impresie: FOARTE TARE! Din momentul in care ti-ai pus fundul pe sa, simti ca dai la pedale la ceva de calitate. Bicicleta nu este usoara, dar nici excesiv de grea, fiind potrivita pentru un barbat de 70-95 kg iar cadrul este destul de rezistent si de o calitate peste medie. Franele fata sunt pe disc dar nu am simtit mare diferenta fata de cele pe saboti de pe bicicleta mea. Manetele sunt destul de placute, facand foarte facila schimbarea vitezelor. De asemenea, bicla este dotata cu ochiuri de pisica reflectorizante in fata, in spate si pe ambele roti. Saua este fara dar si poate mult mai placuta decat saua de pe bicicleta mea, astfel ca pentru biciclistii incepatori durerile de posterior nu vor fi o problema atat de grava. Per total, a castigat votul meu de incredere, insa depinde la ce pret o gasiti.


Mai multe informatii despre bicicleta si o poza stock cu ea puteti gasi aici:

http://www.2x2worldwide.com/LR2008/G4Dual.html#



13 oct. 2008

Parcari pentru biciclete, partea a 2-a

Nu trebuie sa ne uitam pana peste Atlantic pentru a vedea un nivel de "cultura ciclistica" adecvata, Olanda fiind o tara destul de exemplificativa in acest sens. Un prieten, care in momentul de fata traieste in Germania, mi-a citit blogul si mi-a trimis niste poze cu cea mai mare parcare de biciclete din lume. Din moment ce nu am gasit alte surse pe internet, trebuie sa-l cred pe cuvant.













































In acelasi timp, japonezii au creat prima parcare de biciclete complet automatizata. Mai jos demonstratia:



9 oct. 2008

Al doilea obiectiv "L"


















Odată cu deschiderea porţilor noului meu studio foto, am fost nevoit să mai fac o investiţie în optica de calitate. Am ales un Canon 70-200mm f/4 L IS, cel mai sharp obiectiv din seria 70-200 şi probabil cel mai bun din punct de vedere al raportului preţ/performanţă. Poţi trage cu el outdoor, chiar la focala de 200, la 1/15, lucru formidabil fara ajutorul unui trepied. Mâine plec într-o delegaţie la munte şi sper ca acolo să prind nişte cadre bune, cu ajutorul cărora să demonstrez capacităţile foarte bune ale obiectivului.

Ca notă finală, recomand oricum acest obiectiv faţă de 70-200 f/2.8 fără IS. Cel pe care îl am eu este mult mai sharp, are IS, este mult mai uşor, mai mic, şi mai ieftin. Apertura mai mare te ajută dar IS-ul compensează cu desăvârşire.

Prima victima...

Este nasol să ţi se întâmple ţie dar este îngrozitor când tu eşti cel care a provocat "victime". Mi s-a întâmplat astăzi, ca atunci când am plecat de la serviciu, să intru cu viteză într-un băiat de maximum 18-19 ani, care mergea împreună cu un amic şi o amică pe toată lăţimea benzii pentru biciclete de pe bulevardul Unirii. Impactul a fost urmat de o cazătură zdravănă, a mea pe iarbă iar a lui direct pe trotuar. Incidentul s-a produs pentru că atât eu, cât şi el, nu prea ne uitam pe unde mergem, iar când am realizat asta, deja s-a produs inevitabilul. L-am lovit destul de puternic cu umărul în faţă, însă din fericire s-a ales doar cu un ochi vânăt.

Acest incident m-a marcat foarte puternic, şi mi-a stricat întreaga seară şi probabil toată buna dispoziţie de care aveam nevoie în acest weekend... îmi pare nespus de rău pentru ce i-am făcut acelui băiat, mai ales că la secunde după accident, am început să mă răstesc la ei şi să emit judecăţi de valoare. Vina legală o poartă el, pentru că se afla unde nu trebuie, însă vina deontologică s-a aşezat mai bine decât orice lege pe ai mei umeri şi cred că o sa stea acolo destul de mult. Bucureştiul încă nu este gata pentru noi, bicicliştii, iar atitudinea de genul "vestului sălbatic" este complet denaturată. Nu suntem în măsură să învăţăm pe nimeni minte şi să reproşăm cuiva că "de ce nu merge pe partea lui de trotuar". Prietene, dacă prin nu ştiu ce coincidenţă citeşti aceste rânduri, îţi spun încă o dată că îmi pare foarte rău pentru ce s-a întâmplat.

Pe viitor, recomand celor care circulă cu bicicleta în Bucureşti să fie mai atenţi, chiar dacă sunte pe pista lor...

8 oct. 2008

Parcari pentru bicicleta

Desi in Romania par o realitate foarte indepartata, in Statele Unite (stiu, stiu, comparatia este exagerata) este un concept hiper-popular. Dupa cum urmeaza:
















- NEW YORK















- CHICAGO














- MONTREAL

Traseul Piata Victoriei - Piata Trapezului

Ieri am facut un drum destul de lung pe bicicleta, poate cel mai lung drum de cand am inceput odiseea pe doua roti. La ora 19:30 - 20:00, cand traficul din capitala atinge de obicei apogeul in congestionare, m-am aventurat pe bulevardul Stefan cel Mare. Mi-a fost foarte usor sa ma strecor prin nebunia urbana, dat fiind faptul ca am mers mai mult pe carosabil decat pe trotuar. Soferii au fost destul de civilizati, lasandu-mi destul loc intre ei si bordura ca sa trec fara probleme, iar calaxoane nu am auzit decat o singura data, si atunci foarte succint. Trebuie sa recunosc ca la inceput eram destul de speriat de drumul ce urma sa-l fac dar cum lucrurile mergeau atat de bine, tot stresul a disparut... pana am ajuns la Dristor...

Nu vreau sa formez stereotipuri si nici sa emit judecati de valoare dar imediat dupa ce am trecut de intersectia de la Dristor, cea cu McDonalds, Bucurestiul si-a aratat adevaratele culori: soferi "din topor", la volanul unor Bmw-uri vechi de 15 ani, a caror placute de inmatriculare tremurau pe ritmul acordurilor de manele si care inca nu au inteles ce reprezinta o trecere de pietoni; fete cu parul, hainele si limbajul colorate in spectrul curcubeului; borduri de 25 de centimetri care iti rup jantele, fundul si nervii; si asa mai departe.

O alta problema sunt trotuarele, care de la Baba Novac si pana la piata Muncii sunt impracticabile. Persoanele intr-un carucior cu rotile, femeile cu un copii in carucior, persoane mai in varsta nevoite sa foloseasca carje, etc. sunt nevoite sa mearga pe carosabil iar soferii nu sunt intotdeauna toleranti la problemelor acestora.

Concluzia: capitala inca nu este pregatita pentru noi, biciclistii...

STV Photography











Am inceput o mica afacere, sau mai bine zis o mare pasiune de a mea pusa in practica, fotografia. Acesta a fost si motivul pentru care nu am prea avut timp sa scriu pe blog insa incepand de astazi voi remedia acest lucru.

STV PHOTOgraphy